Educația financiară în școlile din România a cunoscut un progres remarcabil în ultimii ani, dar analizând datele disponibile actualmente, se pare că este încă mult loc pentru îmbunătățiri. Proiectele și inițiativele pilot au arătat impactul pozitiv pe care îl poate avea educația financiară, însă acestea acoperă o parte relativ mică din populația școlară.
Spre exemplu, programul LifeLab, lansat de BCR împreună cu partenerii săi, este un exemplu de bună practică în acest domeniu. Acesta a fost conceput pentru a integra educația financiară în diferite discipline școlare și a fost implementat în câteva școli selectate. Proiectul pilot a demonstrat că integrarea elementelor de educație financiară în curriculumul școlar nu doar că îmbunătățește cunoștințele financiare ale elevilor, ci și crește interesul lor pentru activitatea școlară. Elevii au arătat o creștere a cunoștințelor financiare cu 19% la gimnaziu și 15% la liceu, iar 93% dintre elevi și-au exprimat dorința de a învăța despre finanțe într-un mod practic, direct în școală.
În același timp, un alt program derulat de Junior Achievement România cu susținerea Raiffeisen Bank a ajuns la mai mult de 50.880 de elevi și 1.900 de profesori, demonstrând că există o cerere și o nevoie clară pentru astfel de educație. Programul a inclus trei direcții principale: dezvoltarea personală și a comportamentului chibzuit pentru elevii mai mici, un curs digital-interactiv pentru elevii de liceu, și oportunități pentru profesorii de a-și certifica competențele de predare a educației financiare.
Aceste programe indică un interes și o recunoaștere a importanței educației financiare în rândul elevilor și profesorilor, dar accesul limitat și focalizarea pe proiecte pilot subliniază o nevoie de extindere a acestor inițiative la nivel național. Deși progresele sunt evidente și promițătoare, educația financiară în școlile din România poate fi considerată încă insuficientă pe scară largă, având în vedere necesitatea unei acoperiri cuprinzătoare și sistematice a acestui subiect esențial pentru pregătirea tinerilor pentru viața adultă. Pentru a îmbunătăți situația, ar fi benefică o abordare mai integrată a educației financiare în curriculumul național, precum și sprijinul continuu pentru proiecte inovatoare care să aducă educația financiară într-un mod interactiv și practic în sălile de clasă din întreaga țară. Îmbunătățirea educației financiare în școlile din România necesită o abordare multidimensională care să includă dezvoltarea curriculei, formarea profesorilor, și implicarea comunității. În continuare, vom explora câteva direcții strategice care ar putea sprijini extinderea și adâncirea educației financiare în sistemul educațional românesc. Ce anume se poate face?
Pentru a face educația financiară accesibilă tuturor elevilor, este crucială integrarea sistematică a acesteia în curriculumul național, de la nivelul primar până la cel liceal. Acest lucru nu numai că asigură că toți elevii primesc instruire în domeniul finanțelor personale, dar și că învățarea este adaptată vârstei și dezvoltării cognitive a elevilor. Conținutul trebuie să fie relevant și practic, cu accent pe bugetare, economisire, investiții, credit și prevenirea datoriilor. Profesorii joacă un rol esențial în livrarea efectivă a educației financiare. Prin urmare, formarea lor continuă și specializată în acest domeniu este vitală. Programele de formare ar trebui să ofere cunoștințe financiare solide, metode didactice inovatoare și materiale de predare adaptate nevoilor elevilor. Încurajarea schimbului de bune practici între profesori și crearea unei rețele de sprijin sunt, de asemenea, elemente cheie. Tehnologia poate juca un rol important în îmbunătățirea accesului la educație financiară și în crearea unui mediu de învățare interactiv și angajant. Platformele online, aplicațiile mobile, și jocurile educaționale pot oferi elevilor oportunități de a învăța prin practică și de a testa concepte financiare într-un mediu sigur și controlat. Colaborarea cu bănci, instituții financiare, și organizații non-profit poate aduce resurse suplimentare și expertiză în școli. Programele pilot precum LifeLab și inițiativele Junior Achievement demonstrează valoarea adăugată a astfel de parteneriate. Extinderea acestor colaborări poate asigura sustenabilitatea și diversitatea programelor de educație financiară.
Casele de Ajutor reciproc pot juca un rol semnificativ în promovarea și implementarea educației financiare în rândul tinerilor. Prin natura lor comunitară, casele de ajutor reciproc pot deveni centre de resurse pentru educația financiară, oferind un mediu familiar și accesibil pentru tineri. Pot colabora cu școli, universități, și alte organizații educaționale pentru a oferi ateliere, cursuri și seminarii despre gestionarea finanțelor personale. Crearea și oferirea de programe educaționale axate pe principiile fundamentale ale economisirii, investițiilor, bugetării și gestionării datoriilor, adaptate la nevoile specifice ale tinerilor. Aceste programe pot include și simulări practice, jocuri de rol și utilizarea tehnologiilor digitale pentru a face învățarea mai interactivă și atractivă. Casele de ajutor reciproc pot pune la dispoziție mentorat și consiliere financiară individuală sau în grupuri mici pentru tineri, oferindu-le acestora oportunitatea de a învăța direct de la membri cu experiență și cunoștințe financiare solide. Încurajarea tinerilor să se implice în proiectele și activitățile casei de ajutor reciproc, nu doar ca beneficiari ai educației financiare, ci și ca voluntari activi în organizarea și derularea acestor inițiative.
Prin adoptarea acestor strategii, casele de ajutor reciproc nu doar că își pot extinde serviciile și relevanța în comunitățile lor, dar pot și contribui semnificativ la creșterea nivelului de literație financiară în rândul tinerilor. Astfel, tinerii devin mai pregătiți să facă alegeri financiare informate, să-și gestioneze eficient finanțele personale și să contribuie la dezvoltarea economică sustenabilă a comunităților lor.